Cerere

Doamne Dumnezeule,




Subsemnata Constantinescu Cristiana , locuitoare a planetei Pamant, va rog sa-mi aprobati eliberarea unei adeverinte din care sa rezulte eliberarea mea din viata de femeie aceasta servindu-mi la intoarcerea in copilarie.

Cristiana
Constantinescu

In atentia Dumnezeului "meu"!

Despre relatii

Orasul asta in care imi pierd zilele si noptile incepe sa se faca tot mai mic. Atat de mic, incat uita sa se opreasca din regresie. Si totusi mereu gasesti lucruri noi de facut , oameni noi de cunoscut, locuri noi de vizitat.

In timp ce ma gandeam cum naiba sa fac sa-mi vina cheful sa ma apuc de invatat la BD mi-am dat seama ca este imposibil. De cand m-am trezit mi-am pregatit materialele si normal ca am fost pusa pe treaba…insa SOC: “nu m-am putut concentra absolut deloc!!” . Pe la 12 a trebuit sa-i fac o vizita Doamnei B. la o cafea. Am sa dezvalui identitatea Doamnei B. in alte posturi. Momentan dansa doreste sa ramana anonima, insa va pot spune ca e o prezenta incantatoare de fiecare data cand merg sa servesc cafeaua. M-am intors acasa la fel de pusa pe treaba cum eram cand m-am trezit insa mi-a pierit subit.
Am vazut vreo doua episoade din “Sex and the City” , am incercat sa imi gasesc tot felul de activitati interesante de facut si intr-un final am reusit sa invat o definitie. Exact cand a inceput ploaia am fost nevoita(din motive personale) sa ies si fara sa-mi dau seama…doar ce am clipit eram uda din cap pana in picioare.

Furtuna de acum doua zile m-a terminat. Am racit maxim si acum tot ce pot sa fac este sa stau sa-mi astept ceaiul si tzuica pentru vindecare asa cum mi s-a promis.
Si asa cum spuneam orasul se face tot mai mic. Intra la apa, se urateste, oamenii se inchid in ei, uita sa mai zambeasca, si devenim atat de mici incat pana si noi uitam de propria existenta. Si indiferent cat de multe lucruri ti se pare ca stii tot mic te simti.

Relatiile dintre noi incep si el sa regreseze, incepem sa nu ne mai pese de cei de langa noi. In loc sa ne emancipam devenim reci si neatenti la lucrurile simple. Desi numarul relatiilor din orasul acesta se maresc (avand in vedere promovarea statutului de amant/amanta sau pur si simplu relatiile strict profesionale cu dame de companie/curve de lux) valoarea acestora si intensitatea lor se micsoreaza.

Avem multe cunostinte si nici un prieten adevarat poate, avem un sot doar datorita unui certificat dar niciodata langa noi in probleme intampinate zilnic, avem frati doar prin legaturi de sange dar niciodata un sprijin adevarat. Asa se caracterizeaza relatiile dintre oameni in ziua de astazi, sunt multe, chiar foarte multe, chiar “nenecesar” de multe insa sunt mici, infirme, triviale.

Oare te simti mai bine daca mergi pe strada si te saluta 10 persoane a caror nume probabil nici nu ti-l mai amintesti? Sau esti mai fericit atunci cand ai o problema stii ca poti sa dai un telefon salvator. Ai agenda plina cu numere pe care nu le folosesti si n-ai sa le mai folosesti probabil niciodata de acum insa le pastrezi ca “cine stie?”, ai lista de mess burdusita de id-uri ale unor persoane pe care probabil nici macar nu le cunosti in realitate. Cu cate dintre sutele tale de cunostinte vorbesti? Cu cate iti doresti sa mai vorbesti macar o data?

E greu sa incepem acum sa facem ordine in relatii. Sa putem sa le catalogam, sa stim cu adevarat pe ce ne bazam , insa ne este simplu sa intindem mana prieteneste sa ne rostim numele, sa dam politicos din cap si mai trecem un numar de telefon in agenda…ca nu se stie niciodata…bineinteles. Daca am incerca sa valorificam relatiile stabile pe care le avem deja cu persoanele din jurul nostru nu am mai regresa atat de rapid, nu ne-am mai micsora.

Mici ne simtim cand suntem inconjurati de prea multe cunostinte si relatii care poate nu ne ajuta cu nimic si ne dam seama ca de fapt niciuna din astea nu ne ajuta sa fim fericiti cu adevarat.

E ca si cand am spune ca intre 0 si 1 sunt o infinitate de numere insa pe noi nu ne intereseaza ce e intre ele pentru ca nu numerele dintre ele fac legatura matematica intre aceste 2 cifre importante ci mijloacele prin care noi le folosim pentru a le pune in valoare si pentru a crea o relatie intre ele. Asa e si la noi…daca ne inmultim si ne da 0 inseamna ca relatia nu este destul de serioasa sau probabil nu am construit relatia potrivita pentru ca rezultatul sa fie fericit, insa daca ne adunam si ne da 1 e semn bun dupa parerea mea.

In concluzie intr-o relatie adevarata, dispusa sa creasca si sa se valorifice, nu conteaza nimeni altcineva decat persoanele implicate in mod direct. Nu trebuie sa incercam sa ne gasim loc intr-o relatie in care nu am fost invitati si nu trebuie sa fim invidiosi pe relatiile celorlati, pentru ca asa cum tu esti prieten cu X, si Y poate sa fie prieten cu X…dar aici nu mai merge prin tranzitivitate.

Insa cum ar spune Mircea Badea : “Traim in Romania si asta ne ocupa tot timpul”. O seara buna! Ma inclin!

Capsuni si seminte( 15 mai 2009)

Evenimentele relatate in randurile de mai jos au fost scrise acum doua zile, insa din motive tehnice nu le-am postat.

"Azi iubitu’ meu mi-a cumparat capsuni. Din acelea mari si rosii cum vezi in filme. La noi la piata sunt mereu mici si storcite. Mi-a cumparat si inghetata de capsuni si seminte. Am o problema ...in sesiune sunt dependenta de seminte. Doar asa ma relaxez. Maine la 12 am examen. Nu am nici un chef sa invat si am nimerit o samanta din aceea ranceda si parca nu-mi mai trece gustul ala mizerabil de lene si stricaciune. Ma gandeam ca semintele care nu sunt bune sunt la fel de lenese ca si mine. Au potential insa le este prea lene ca sa ajunga la marturitate asa cum trebuie, astfel prind aer si rancezesc , la fel cum eu mai trag un fum(chiar si pasiv) , mai beau cate-un pahar(si niciodata nu ma opresc la unu’ ;)) mai pierd cate-o noapte,doua, trei…si astfel se pierd neuronii mei . Acum de exemplu simt ca-mi explodeaza capul de durere si nu pot sa dorm. Netul nu merge ca nu l-am platit, geometrie nu stiu ca nu am invatat, obosita sunt ca de ceva nopti nu prea mai dorm si in plus m-am spalat pe cap si nu am cu ce sa-mi usuc parul deoarece feonul se afla in dormitorul alor mei si nu pot sa intru in intimitatea lor la ora aceasta tarzie. Cine oare traieste o drama mai mare decat a mea ? Ma duc sa ma intind in pat si sa-mi pun un episod din “sex snd the city”...asa adorm mai repede(hope so).
PS: Totusi mi-ar placea mai degraba sa fiu o capsuna decat o samanta. :P"

Cand nu merge totul ca pe roate...

Uite cum toate lucrurile se linistesc...se pun asa frumos precum cartile pe raft. Si totul se urneste incet dar sigur spre orizonturi ample, pline de vise si idei marete. A trecut atat de mult timp de cand nu am mai scris aici...parca imi era dor de o destainuire in fata tastaturii. Lunile astea trec atat de repede...mi se par saptamani si timpul se scurteaza minutele devin secunde iar eu imi doresc sa fac atat de multe. Regret ca se termina facultatea...ca a venit din nou sesiunea si caldura in acelasi timp...Cum as putea sa invat eu cand soarele ma cheama in fiecare zi "La motoare" ...si Geo parca ar manca ceva bun...si iubitul meu apare cu cate-o surpriza...si colegii de la facultate ar bea o cafea...si mama vrea la cumparaturi...si soacra-mea vrea s-o vizitezi...si fetele vor sa iesim la o barfa...si in jurul meu sunt atatea de facut ca nu ai timp nici sa respiri...si nu-i asa ca trebuie sa-i multumesti pe toti? Doar tata vrea sa ma vada ca invat...dar el e unu' impotriva tuturor si eu tind spre marea majoritate...e probabilitatea mai mare sa aleg ceea ce-mi ofera ei. Si uite ca incep sa realizez ca nu conteaza foarte mult daca lucrurile nu ies as acum vrei tu ci mai mult conteaza sa iasa asa cum trebuie. Poate ca asa cum vrei tu nu este intotdeuna calea cea mai buna. Si imi place cand lucrurile ies pe dos...descoperi oameni noi, te lovesti de situatii interesante, te descoperi pe tine in alte ipostaze. Si intotdeauna cand “nu-ti iese pasenta” scopurile tale devin altele, gandurile tale se reorienteaza, planurile tale se modifica si in loc sa faci o plimbare la padure ajungi la New York (that’s much more interesting).
Nu-i asa ca e plictisitor cand totul iese asa cum vrei tu???

Despre weekendul trecut si ultima saptamana din februarie

In sambata aceasta minunata am prins putin timp liber sa scriu despre peripetiile de zi cu zi si lucrurile mai putin interesante din viata mea. Weekendul trecut a fost botezul nepotului cu alai si cu tot ce se cuvine. Acum putem sa-l strigam pe nume pe Gabriel care a cam tremurat in biserica. Si cateva poze cu micul cavaler si fericitii parinti:







In afara de acest mare eveniment totul a trecut destul de repede. Miercuri seara am apucat sa ies cu Geo la un suc, sa mai stam si noi de vorba. Ea si-a cautat toata saptamana ceva de inchiriat si in sfarsit a gasit ceva fain. Aseara am mutat o parte din lucruri si acum trebuie sa plec sa o ajut din nou cu minunatul eveniment, asa ca ma grabesc sa termin postul. Vroiam sa amintesc si de seara de joi in care am fost in EXCOMANDAT la seara folk, care dupa parerea mea este destul de reusita(nu am fost decat de doua ori insa ne-am simtit foarte bine). Revin cat de repede pot cu un post nou in care, cu bunavointa lui Geo, am sa pun filmuletele cu prestatia sa de vedeta(mai nou publicul o acalama desi ea e de o mare modestie). Eu zic ca face treaba buna. Am sa va cer si voua parerea dupa ce o sa intru in posesia filmuletelor. In rest va doresc un weekend placut si o saptamana de martie minunata(mai ales mamicilor). Am fugit la treaba. Trebuie sa ajut oamenii sa se mute la casa noua!

Scriu ce as avea chef sa fac impreuna cu tine:

…sa mananc la iarba verde,sa dorm dupa masa pe malul unui rau,sa mananc piersici,sa inot,sa-mi cumpar sandale,lenjerie,parfum,sa citesc ziarul,sa casc gura la vitrine,sa iau metroul,sa pandesc ceasul,sa te imping cand te lafai in tot patul,sa merg, la cumparaturi,sa gatesc,sa te cert ca nu am ajuti,sa ma spal pe dinti o data cu tine,sa citesc ziarul peste umarul tau,sa fac pe proasta,,sa trancanesc,sa port ce-ti place tie,sa te trezesc din somn,sa merg la Zoo,la antichitati,prin anticariate ,sa te rog sa-mi tai unghiile,prostii,sa mananc inghetata,sa ma uit la oameni,sa te bat la sah,sa ma inveti table,sa ma plictisesc,sa fac fitze, sa stau imbufnata,sa rad,sa te rasucesc pe degete,sa vorbim ore in sir fara sa ne plictisim,sa ma rasfat,sa vad marea,sa revad filme vechi,sa te tot chem.,sa-ti vorbesc pe sleau,sa invat sa tricotez,sa-ti tricotez un fular,sa desir oroarea ce o sa iasa,sa stau in hamac,sa recitesc povesti de pe vremea bunicii,sa trisez,sa cant in ploaie,sa ma ametesc,sa-ti spun tot adevarul,sa-mi amintesc ca nu orice adevar trebuie spus,sa te ascult,sa-ti dau mana,sa ascult textele cantecelor,sa pun ceasul sa sune,sa ma opresc din alergat,sa-ti povestesc despre copilaria mea,despre mirosul casei vechi de la tara,despre bobitele de chihlimbar,despre scortisoara si capsuni,despre prajiturile bunicii,despre jocurile mele,despre visele mele,s-o pornesc de la zero,sa fac fotografii,un copil,sa te plimb cu masina,sa pictez,sa adorm la pieptul tau,sa ne certam,sa ne impacam,sa-mi cer iertare,sa-mi zambesti cald,sa-ti dau mesaje,sa ne intalnim intamplator,sa stramb din nas,sa fiu geloasa,sa ma linistesti,sa te enervezi,sa ma certi,sa ma mangai,sa ai grija,sa tip,sa ma linistesti,sa bem,sa ne prostim,sa fumam pe ascuns cand avem chef,sa facem dragoste,sa te enervez,sa te trag de par,sa te incrunti,sa mor de ras, sa plang,sa te astept,sa nu suni,sa plang iar,sa-mi faci surprize,sa avem un loc secret,sa avem melodia noastra,sa ne batem,sa ma iei in brate,sa te privesc cand dormi……..si lista e inca deschisa….to be continued….

Emotie

"Doamne, cata risipa de albastru doar ca sa nu te vedem." (Nietzsche)
Am citit asta undeva si mi-a placut enorm. Nu ca as avea un subiect legat de citatul respectiv insa imi trezeste sentimente puternice. Revin cu un post mai lung cat de curand.